Fundul lacurilor și râurile întregi în 3D: ce vedeți în model

Barajul arcuit din beton al unui lac cu nivelul apei coborât

Pescarul care știe unde fundul coboară brusc, pe unde trece albia veche a râului și unde e un banc de mică adâncime are un mare avantaj pe un lac. La majoritatea lacurilor de acumulare din Slovacia însă nu există măsurători publice ale fundului. De aceea, modelul pe care îl găsiți pe portal la Lacuri de acumulare în 3D îl construim din mai multe surse și indicăm la fiecare lac cât de mult ne putem baza pe el.

De unde provine forma fundului

  • Fiabilitate A: fundul este terenul original de pe hărțile topografice de dinainte de inundare sau adâncimea maximă și volumul sunt cunoscute din literatura de specialitate.
  • Fiabilitate B: adâncimea maximă provine din regulamentul de pescuit al sectorului, forma fundului este calculată.
  • Fiabilitate C: adâncimile sunt estimate din panta malurilor și forma oglinzii apei.

Terenul din jur provine din scanarea laser aeriană (modelul digital al reliefului DMR 5.0), iar întinderea apei o urmărim pe imaginile satelitare Sentinel-2. La balastierele și iazurile mici fiabilitatea este de obicei C, așa că acolo luați adâncimile ca orientative.

Hărți de dinainte de inundare

Cele mai precise modele le avem acolo unde cunoaștem valea dinainte de construirea barajului. Geoportalul național publică hărți topografice istorice din anii cincizeci și șaizeci, cu cote altimetrice. La Liptovská Mara și Domaša am citit de pe ele cotele fundului văii, ale nivelului râului și ale versanților inferiori și am calculat din ele cât de adânc este azi fundul sub apă.

Rezultatul l-am comparat cu datele publicate. La Domaša volumul modelului a rezultat de 174 milioane m³, iar literatura indică 173–178 milioane m³. La Liptovská Mara modelul este cu circa 7 % mai mic decât volumul publicat. Diferențele apar mai ales în coada lacului, unde s-au depus aluviuni de-a lungul deceniilor, și la nivelul apei, care variază în cursul anului cu câțiva metri.

Pescar cu lanseta pe malul lacului Liptovská Mara, cu munți în fundal
Liptovská Mara. Fundul lui l-am reconstituit din cotele altimetrice ale hărților de dinainte de inundare. Foto: shulooo, Wikimedia Commons (CC BY 2.0)

Ce puteți face în model

Puteți coborî nivelul apei cu glisorul și vă puteți uita la fund: albiile originale ale râurilor sub apă, terase, drumuri inundate și locuri unde fundul coboară brusc. Tocmai muchiile și albiile vechi sunt pentru mulți pești răpitori drumurile naturale pe care se deplasează după hrană. Zonele puțin adânci de lângă afluenți se încălzesc primele primăvara.

  • Modul Pești arată unde stau cel mai des speciile, după adâncime, temperatură și curent.
  • Modul Geologie arată rocile de sub fund și din jurul lacului. Un fundament dur de calcar dă altă apă decât rocile cristaline acide.
  • Modul Sub fund arată straturile de sub sediment, dacă există date.

Râuri întregi de la izvor la vărsare

O noutate sunt modelele unor râuri întregi. Fâșia de teren urmează cursul de apă și cuprinde împrejurimile de o parte și de alta. Curgerea se calculează pentru debitul ales, inclusiv afluenții care se amestecă cu cursul principal. Cu glisorul debitului vedeți cum se comportă râul la secetă, la nivel mediu și la viitură, când apa se revarsă în luncă. Calculul este solicitant, de aceea modelele râurilor se calculează treptat, iar la unele cursuri de apă încă lipsesc.

Cum folosiți modelul la pregătire

Înainte de a merge pe un lac pe care nu-l cunoașteți, deschideți modelul și coborâți nivelul apei cu câțiva metri. Veți vedea imediat unde fundul este plat și unde coboară. La pescuitul de pe mal căutați locurile unde apa mai adâncă este în bătaia aruncării. La pescuitul din barcă urmăriți albia veche a râului: pe multe lacuri este locul cel mai adânc și duce de la baraj până în coada lacului.

  • Primăvara se încălzesc primele zonele puțin adânci și golfurile de pe partea însorită. Acolo stau peștii cel mai devreme după iarnă.
  • Vara apa din lac se stratifică, iar în adâncime este de obicei apă mai rece, cu mai puțin oxigen. Peștii stau adesea în stratul de tranziție și lângă afluenții care aduc apă proaspătă.
  • Toamna temperatura se uniformizează, iar peștii se retrag treptat în locuri mai adânci, unde vor ierna.

Acestea sunt experiențe generale ale pescarilor; fiecare lac are particularitățile lui. Modelul vă ajută să-i înțelegeți forma, restul vă învață apa.

La ce nu e bun modelul

Modelul este un ajutor pentru pregătirea de acasă, nu un mijloc de navigație. Fundul lacului se schimbă prin depunerea aluviunilor și prin extragerea pietrișului, nivelul apei variază în cursul anului, iar la apele mici adâncimile sunt doar estimări. Pe apă orientați-vă întotdeauna după ce vedeți; la pescuitul din barcă respectați și regulile sectorului de pescuit, iar când intrați în râu fiți prudenți: curentul este mai puternic decât pare de pe mal.

Dacă cunoașteți mai bine adâncimile lacului dumneavoastră, de exemplu din propriul sonar, și modelul diferă de ele, scrieți-ne. Fiecare comparație cu realitatea ajută la precizarea modelului.

Fotografia de titlu: Cosmin Andrei Buzamat, Unsplash (licența Unsplash)


Adăugați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *