OR Majere

• Duritatea apeiNivelul dovezilor: Ipoteză

  ≈ 11,8 °dH (2,1 mmol/l calciu și magneziu), atlasul ŠGÚDŠ

  Apa mai dură, cu suficient calciu și magneziu, este mai productivă, are o rezervă mai mare de hrană și tamponează mai bine variațiile de aciditate.

  Ce știm despre asta

  Apa cu calciu și magneziu este mai productivă și tamponează mai bine variațiile de aciditate: producția de păstrăv a fost mai mare în apele dure calcaroase (Almodóvar și colab. 2006), iar un indice din substanțele dizolvate și adâncime prezice producția piscicolă a lacurilor (Ryder și colab. 1974). În râurile din Irlanda însă geologia nu a schimbat densitatea păstrăvilor (Lehane și colab. 2004), iar Downing și colab. (1990) au arătat că producția depinde mai degrabă de producția primară. De aceea doar ±1 punct. Duritatea provine din atlasul ŠGÚDŠ, nu este o măsurătoare în sectorul de pescuit respectiv; înlocuiește evaluarea separată a rocilor din bazin.

  Surse: Almodóvar et al. 2006; Lehane et al. 2004; Ryder et al. 1974

  85
• Aciditatea apei (pH)Nivelul dovezilor: Parțial susținut

  pH 8,2, atlasul ŠGÚDŠ

  pH-ul este în intervalul în care peștii prosperă în mod obișnuit.

  Ce știm despre asta

  Sub circa pH 6 peștii suferă, iar păstrăvii și lipanii sunt mai sensibili decât ciprinidele (Alabaster și Lloyd 1982); în apa moale și acidă se eliberează din sol aluminiu, care afectează branhiile (Gensemer și Playle 1999). pH-ul din atlas este o estimare de model, de aceea reducerea este doar −1 sau −2 și doar acolo unde nu avem măsurători de pH (pe care le evaluează un factor separat).

  Surse: Alabaster și Lloyd 1982; Gensemer și Playle 1999

  100
• MineralizareNivelul dovezilor: Ipoteză

  ≈ 365 mg/l, atlasul ŠGÚDŠ

  Mineralizarea medie corespunde cursurilor și lacurilor productive.

  Ce știm despre asta

  Substanțele dizolvate (mineralizarea) sunt legate de fertilitatea apei, de aceea Ryder le-a folosit pentru estimarea producției piscicole a lacurilor (Ryder 1965, Ryder și colab. 1974). Downing și colab. (1990) au arătat însă că producția depinde mai bine de producția primară. Nu intră în scor, doar în indicele de potrivire.

  Surse: Ryder 1965; Ryder et al. 1974; Downing et al. 1990

  91
• Metale în sedimentNivelul dovezilor: Parțial susținut

  3 elemente în primele 10 % din Slovacia (atlas ŠGÚDŠ 1999)

  Metalele din sediment se pot acumula în animalele bentonice și în pești; valorile ridicate sunt adesea naturale în regiunile metalifere.

  Ce știm despre asta

  Toxicitatea metalelor pentru pești scade cu duritatea apei, pentru că calciul concurează cu metalul pentru locurile de pe branhii (Pagenkopf 1983). Atlasul ŠGÚDŠ indică doar ordinea între cursurile de apă, nu o concentrație comparabilă cu o limită (MacDonald și colab. 2000). Prin urmare, în apa dură evaluăm metalele mai îngăduitor, în apa moale mai strict.

  Surse: Pagenkopf 1983; Gensemer și Playle 1999; MacDonald et al. 2000

  65

Indicele 0–100 compară proprietățile apei cu cerințele speciei (60 este valoarea neutră, 100 idealul). Evaluarea în cuvinte rezultă din comparația cu celelalte sectoare de pescuit de același tip, pentru că majoritatea apelor din Slovacia au valori bune pentru specia lor. Indicele nu arată dacă peștii se află efectiv în sectorul de pescuit (asta decid popularea și administratorul). Duritatea, pH-ul și mineralizarea din atlase sunt estimări istorice și de model. În scorul condițiilor și în calitatea sectorului de pescuit intră doar o mică parte (duritate ±1, aciditate după atlas −2 până la 0, concordanța zonei cursului ±1 la calitate).